Alege pacea

Revoluţia nu este o soluţie

Dacă s-ar isca o nouă revoluţie, ne-am întoarce în trecut, de unde am plecat. Pentru a rupe acest lant, trebuie procedat altfel de această dată. 

Revoluţia minţii şi a sufletului sunt şansa noastra. Veţi spune că pasivitatea, ignoranţa nu sunt soluţii, ci că trebuie să ieşim în stradă să luptăm, să ne cerem drepturile şi că nu trebuie să mai îndurăm nedreptatea. Nici vorbă de pasivitate, de ignoranţă. 

Ne-am folosit prea mult timp de puterea trupului, trebuie să depăşim acest nivel. Nu suntem doar nişte simple primate. Forţa nu stă în pumnii noştri, în urletele gâtlejului nostru, în lama tăioasă a briceagelor noastre. Adevărata forţă stă în noi. Cum să schimbăm ceva dacă noi ca popor nu ne schimbăm? 

Dacă fiecare om ar încerca să se schimbe pe el, dacă fiecare om şi-ar acorda atenţie şi ar lucra cu el, lumea în care trăim ar fi alta. Schimbarea vine din interior către exterior, iar prin luptă, prin ieşitul în stradă, care oricum nu are niciun rezultat, încercăm să combatem efectul, nu cauza. Răul trebuie stârpit de la radacină, de la cauza. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o consecinţa a felului nostru de a fi, chiar dacă ne e greu să acceptăm asta. Exteriorul e clădit pe interiorul societaţii şi în momentul de faţă, societatea e şubredă, deznădăjduită.

Cine considera că o nouă revoluţie este soluţia, ar face bine sa se uite la trecut. De această dată trebuie procedat altfel. Altfel cum? Fiecare dintre voi să îşi definească acest altfel şi să vadă dincolo de instinctul animal, să acceadă la o sursa mai evoluată de putere. Unui om care îţi vrea raul, dacă îi produci raul, îl produci şi în tine. Din rău nu are cum să se nască binele. Putem combate răul cu altfel de arme, de o alta natură, nu albe, ci cu unele total opuse. Ei ne conduc la nivel mental. Cu pumnii nu vom putea domina, vom putea decât distruge. 

Adevărata putere a omului stă în puterea mintii sale. Modul în care gândim, gândurile noastre, construiesc, modelează, conduc lumea. Pentru a schimba ceva trebuie să rupem lanţul, să rotim roata în sens invers, să ieşim din horă cu alte cuvinte. Legea atracţiei funcţionează într-un plan atât de subtil, încât nici nu ne dăm seama. Atâta timp cât vom fi angrenaţi în activităţi care să aibă ca scop suprem banul, doar partea materială, nu vom putea avea parte de linişte, siguranţa, pace, dacă nu ne preocupăm de aceste aspecte. 

În loc să lucrăm cu noi, să ne punem întrebări, să citim mult, să ne căutăm, să ne dorim cunoaşterea, alergăm după lucruri pe care le putem dobândi în această viaţă, pe care le putem cumpăra cu bani. Evident că banul este un mijloc de supravieţuire, nu contestă nimeni asta, doar că mulţi îi clădesc temple. 

Tot ceea ce se poate cumpăra cu bani nu ne poate provoca fericirea autentică, chiar dacă suntem tentaţi să credem că da. E doar o iluzie. Fericirea provine dintr-un alt loc, numit inimă, inimă care trebuie îngrijită şi toaletată zilnic. Asta vor ei. Să ieşim în stradă, să avem o vibraţie joasă, să ne consumăm energia cu ei. Au nevoie să se hrănească cu energia noastră şi să ne ţină mintea ocupată. Poate că cerem ceea ce noi la rândul nostru, ca popor, nu putem oferi. Aşă că trebuie să vedem fiecare greşelile din noi şi apoi pe cele ale altora. Şi nu este o utopie, o gândire idealistă. Este o realitate, soluţia care ne poate scoate din impas.

Aşa că fii schimbarea pe care ţi-o doreşti să o vezi în lume!

Comentarii

  1. Nu cred ca am rezolva ceva cu-o revolutie, dar nici stand si asteptand mila lor inexplicabil de inexistenta.
    O revolutie ar inseamna o noua conducere, forma de conducere, stat, etc. O rasturnare a puterii cred ca e posibila oricand, in ciuda situatie care n-o permite.
    Oricum ar fi, toate astea se decid cu usile inchise, gloata de afara e doar de efect si pentr posturile de stiri. Azi era la Unirii si am vazut multimea care se indrepta spre Piata Victoriei, sper sa-si gaseasca victoria acolo, oricare-ar fi ea,
    Sunt cretin si vreau sa cred ca au fost influentati inclusi financiar de alte puteri ca sa vina pana aici si sa urle sa zbiere fara sens.
    Nu ne am seama, dar pierdem bani, timp si nervi cu manifestatiile astea, nu mi-ar fi daca-ar avea vreun efect.
    Ciudat era ca batranii care se uitam la ei pe strada mai ca aveau lacrimi in ochi, studentele astea pitipoance radeau in zeflemea, iar tinerii zambeauȘ)
    Talam, si mie-mi veneaa sa zambesc, sa plang, sa urlu, sa strig...nu-mi vine sa cred ca ne pot genera astfel de sentimente.
    Ne-au furat identitatea de-a simti...

    RăspundețiȘtergere
  2. @becks nu cred totusi ca au fost platiti sa participe...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare